miercuri, 28 ianuarie 2015
Va trebui sa recunosc, in fine,
Cu-n fel de ultima sinceritate,
Ca te-am iubit, iubita mea, pe tine,
Mai mult decat pe celelalte toate.
Ca TU mi-ai fost mereu si rea si buna,
Obsesia in orice insomnie,
Si cat ti-am daruit cu totul tie
N-avura celelalte impreuna.
De-acum nici inapoi, nici inainte
Nu mai exista oamenii si timpul.
Tu-mi esti acum iubirea pur si simplu,
Si singura ce mi-o aduc aminte.
Ingenunchiat le cer acum iertare
De tot ce afla din aceste randuri,
Si tie-ti cer sa nu te mai inganduri,
Sa poti sa duci povara asta mare.
Nici nu mai ai acum de ce te teme,
Sunt spuse toate cele spuneri,
Si tu acum incepi sa porti pe umeri
Broboada impletita de blesteme.
Si totusi simt ca asta nu ajunge,
Nu satura si nici nu te cultiva
Iubirile ramase in arhiva.
Tu simti ca existam cand curge sange....
Nu-i nici o problemă, toate-s foarte bune.
Te-am iubit desigur, cum mi-ar sta să neg...
Şi cu pasiune, şi cu voluptate
Şi credeam în tine, vrednic şi întreg.
Hai, întinde mâna pentru despărţire
Schimbă-ţi telefonul, că şi eu mi-l schimb
Salutări miresei, salutări la mire,
Poate se rezolvă toate între timp.
Întră în mulţime, nimeni n-o să ştie
Două, trei persone care ne-au ascuns,
Eu voi ţine minte scurta nebunie
Şi-ntrebarea noastră fără de răspuns.
Firea ta ciudată n-o voi regăsi-o
Nici n-ar fi nevoie, tu rămâi un mit.
Nuntă fericită, te-am iubit, adio,
Nu întoarce capul, pleacă, te-am iubit!
Vezi că se confirmă bârfa despre mine:
Te-am lasat deodată crud şi nefiresc
Totuşi ţine minte, ţine bine minte
Te salvez de mine fiindcă te iubesc.
Te-am iubit desigur, cum mi-ar sta să neg...
Şi cu pasiune, şi cu voluptate
Şi credeam în tine, vrednic şi întreg.
Hai, întinde mâna pentru despărţire
Schimbă-ţi telefonul, că şi eu mi-l schimb
Salutări miresei, salutări la mire,
Poate se rezolvă toate între timp.
Întră în mulţime, nimeni n-o să ştie
Două, trei persone care ne-au ascuns,
Eu voi ţine minte scurta nebunie
Şi-ntrebarea noastră fără de răspuns.
Firea ta ciudată n-o voi regăsi-o
Nici n-ar fi nevoie, tu rămâi un mit.
Nuntă fericită, te-am iubit, adio,
Nu întoarce capul, pleacă, te-am iubit!
Vezi că se confirmă bârfa despre mine:
Te-am lasat deodată crud şi nefiresc
Totuşi ţine minte, ţine bine minte
Te salvez de mine fiindcă te iubesc.
luni, 26 ianuarie 2015
Dragostea-i un foc in care te arzi spre a te purifica. Ceea ce ramane in urma ei, trebuie intretinut, altfel a fost doar o sminteala.
.jpg)
Daca unul se duce mai in larg si nu mai stie sa se intoarca, celalalt e dator sa-l recupereze. In iubire NU ABANDONEZI!
Sa fii rastignit intre viata si moarte, fara sa-ti pese daca traiesti sau mori, este ca si cum nu ai exista.
Mi-am scurtat multe zile din viata aceasta, pentru tine.
Of! Daca ai sti tu de cate ori ma puneam sa dorm prea devreme, doar pentru ca abia asteptam sa vina a doua zi si sa te revad... Mi-am ingramadit noptile in somn agitat, pentru ca sufletul imi alerga nebun spre tine. Si, in loc sa imi traiesc clipele si asa prea putine pentru un muritor, le iroseam visand la tine.
Oare, ai meritat sa fac atatea? Sa ajung sa tai din mine, sperand ca voi reusi, cumva, sa ma ajustez dupa forma ta? Un colt n-ai fi indoit din tine... sa imi faci munca mai usoara. Si eu nu am stiut decat sa ma reduc, constant, la tine ... pana cand am ajuns sa nu mai pot sa ma adun.
In lada care pastra toata zestrea noastra de iubire secretul vesniciei era sa punem amandoi. Insa, unul a dat si celalalt a luat de fiecare data ... si am scazut neincetat. Cand vom ajunge la fundul lazii, ne vom da seama ca tu vei avea prea mult si eu voi fi ramas cu nimic.
Nu este firesc sa ne fie asa menirea! Si-n pierdere, de fapt, ramai doar Tu... pentru ca acela care va depinde intotdeauna de ceea ce ii ofera celalalt va fi mereu un cersetor, oricate ar avea.
Eu mi-am invatat lectia si acum pot sa imi vad linistita de Destin. Te las in urma, chiar daca imi este nespus de greu. Te-ai lacomit atat de mult in povestea noastra, incat m-ai lasat, acum, fara nimic de oferit. Da, tie nu mai am ce sa iti dau...
Si as mai vrea sa stiu: intr-o relatie, care este punctul in care lipsa reciprocitatii reuseste sa schimbe macazul si sa ne duca intr-o alta gara, pe un alt peron -poate de aceasta data, chiar la destinatia potrivita?
Cu drag, mereu,
..........................
Of! Daca ai sti tu de cate ori ma puneam sa dorm prea devreme, doar pentru ca abia asteptam sa vina a doua zi si sa te revad... Mi-am ingramadit noptile in somn agitat, pentru ca sufletul imi alerga nebun spre tine. Si, in loc sa imi traiesc clipele si asa prea putine pentru un muritor, le iroseam visand la tine.
Oare, ai meritat sa fac atatea? Sa ajung sa tai din mine, sperand ca voi reusi, cumva, sa ma ajustez dupa forma ta? Un colt n-ai fi indoit din tine... sa imi faci munca mai usoara. Si eu nu am stiut decat sa ma reduc, constant, la tine ... pana cand am ajuns sa nu mai pot sa ma adun.
In lada care pastra toata zestrea noastra de iubire secretul vesniciei era sa punem amandoi. Insa, unul a dat si celalalt a luat de fiecare data ... si am scazut neincetat. Cand vom ajunge la fundul lazii, ne vom da seama ca tu vei avea prea mult si eu voi fi ramas cu nimic.
Nu este firesc sa ne fie asa menirea! Si-n pierdere, de fapt, ramai doar Tu... pentru ca acela care va depinde intotdeauna de ceea ce ii ofera celalalt va fi mereu un cersetor, oricate ar avea.
Eu mi-am invatat lectia si acum pot sa imi vad linistita de Destin. Te las in urma, chiar daca imi este nespus de greu. Te-ai lacomit atat de mult in povestea noastra, incat m-ai lasat, acum, fara nimic de oferit. Da, tie nu mai am ce sa iti dau...
Si as mai vrea sa stiu: intr-o relatie, care este punctul in care lipsa reciprocitatii reuseste sa schimbe macazul si sa ne duca intr-o alta gara, pe un alt peron -poate de aceasta data, chiar la destinatia potrivita?
Cu drag, mereu,
..........................
.jpg)
