Uneori o daram cu un cuvant sau pur si simplu prin tacere. Tacerea a fost intotdeauna aliatul meu de nadejde, numai cu tacerea am avut si am in continuare o relatie de durata. Iar ea, prefera "sa o lovesc" sa-i intorc un cuvant sau sa-i arunc o privire, decat sa ma vada lasat cu tacerea. Imi spunea ca indiferent ce ar exprima ele,... cuvintele striga tare: "Imi pasa!", in vreme ce tacerea inseamna un mare nimic. Tacerea e o prapastie fara fund, un gol, in tacere ramai doar tu in intuneric cu infinite posibilitati de umplere. Imi spunea ca asta e cumplit. Ne faceam mai mult rau decat bine, dar cand era bine era atat de bine, incat uitam tot raul.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu