parfumul florilor de mai...
il simt acum,
dar parfumul tau,
nu pot sa-l uit.....
luni, 30 aprilie 2012
duminică, 29 aprilie 2012
e aici, e aproape de mine,
dar...
nu se uita aici..
privirea ei e concentrata..
spre alte parti...
dar in zadar...
afla totul,
defineste parola, intra in neant...
nu totul e descifrabil...
nu totul e tot timpul in fata ta...
rade...zgomotos.
se mangaie usor...
nu totul e profund...
nu totul e perfect...
citeste eminescu, si putin cioran...
...................................................
...................................................
...................................................
n-am reusit sa termin,
...... ....... ...... a plecat.....
a ramas doar noaptea.....
.....
.....
noapte buna!
dar...
nu se uita aici..
privirea ei e concentrata..
spre alte parti...
dar in zadar...
afla totul,
defineste parola, intra in neant...
nu totul e descifrabil...
nu totul e tot timpul in fata ta...
rade...zgomotos.
se mangaie usor...
nu totul e profund...
nu totul e perfect...
citeste eminescu, si putin cioran...
...................................................
...................................................
...................................................
n-am reusit sa termin,
...... ....... ...... a plecat.....
a ramas doar noaptea.....
.....
.....
noapte buna!
luni, 23 aprilie 2012
o ea!
Dincolo de toate in aceea dimineata, a aparut ea...
o carte veche, prafuita, de culoarea caramizii vechi prinse-ntr-un zid,
legata cu un fir de par blond incretit la nesfarsit, o frunza-n arborele vietii... ....................................................................... ....................................................................... ....................................................................... .......................................................................
...............................................................................................................................................
Un biet "adolescent", ce canta lumea-n viers
... ...........................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
Dincolo de tot praful, de copertile vechi si rupte...
Am gasit-o pe ea...
Imbracata intr-o rochita de vara, tanara, frumoasa, zambea...
Parea atat de real, incat raman suspendat cu privirea de zabetul ei...
In cateva secunde un tremur declanseaza un mecanism care porneste un film,
in care fara sa-mi dau seama am devenit personajul principal alaturi de ea,
imi era aservita, nu?
Da, e ea, fata fricilor tale, e fata care vindeca spasmele, e fata adevarului ? ....................................................................... ....................................................................... ....................................................................... .......................................................................
O ea...
o carte veche, prafuita, de culoarea caramizii vechi prinse-ntr-un zid,
legata cu un fir de par blond incretit la nesfarsit, o frunza-n arborele vietii... ....................................................................... ....................................................................... ....................................................................... .......................................................................
...............................................................................................................................................
Un biet "adolescent", ce canta lumea-n viers
... ...........................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
Dincolo de tot praful, de copertile vechi si rupte...
Am gasit-o pe ea...
Imbracata intr-o rochita de vara, tanara, frumoasa, zambea...
Parea atat de real, incat raman suspendat cu privirea de zabetul ei...
In cateva secunde un tremur declanseaza un mecanism care porneste un film,
in care fara sa-mi dau seama am devenit personajul principal alaturi de ea,
imi era aservita, nu?
Da, e ea, fata fricilor tale, e fata care vindeca spasmele, e fata adevarului ? ....................................................................... ....................................................................... ....................................................................... .......................................................................
O ea...
joi, 19 aprilie 2012
marți, 17 aprilie 2012
luni, 16 aprilie 2012
fara titlu

Poeziile spuse de el..da, de bunicul meu, mi le amintesc si acum...imi soptea printre lacrimi:
"O sfanta din icoane cu fata zambitoare,
cu ochii de carbune,
cu parul ca de nea,
de-o bunatate rara,
cu inima deschisa,
curata ca si crinul.
Asa-i era bunica mea"
"In dulceata de nuca si-n pernuta cu
ace si-n fusul ce stie lana bine-a o toarce,
in ceaunul in care mamaliga se face.
E a mea bunica"
poezii si poeti celebri, romani, au scris despre bunica "mea"
tablou ( Dumitru Florin » Lacrimile Unui Batran )
surprizele nu le poti refuza!

Nu...nu...
Niciodata nu m-as fi dus acolo..
Nu-mi place ideea...insorita Spanie..
Nu iubesc spaniolii..
Nu..
As fi spus nu..
Dar am ajuns...acolo, undeva in nord-est...
In orasul cu vant salbatic, ca un suflet de catalan...
Unde poezia se scrie in piatra, ziceau poetii, surzi...
Unde poti admira liniile indraznete ale arhitecturii lui Gaudi, galeriile de arta ce ascund opere de Miro, Tapies si Picasso..
Acolo unde poti afla ca moartea nu merita efortul...
Mi-a spus: surprizele nu se pot refuza!
joi, 12 aprilie 2012
gand tie...
ca o floare floare...
marți, 10 aprilie 2012
Revolutia

revolutia ta sentimentala de la 3300 de kilometrii departare:
Cum reusesti sa imi vorbesti mereu atat de gingas?
Intr-un mod atat de nou, atat de fin...
Incat fiecare roca pare o particula de nisip
Pe langa finetea privirii tale
Cum de mai ai puterea sa ma iubesti primavaratic?
Cand, vezi si tu, toamna s-a asternut de ani de zile..
Mereu am fost curioasa cum de vrei sa-mi vorbesti?
Cu aceeasi patima veche si necunoscuta.
Dupa tot ce-a fost...
Erotismul atingerii tale ma inhiba in asternutul zilei...
Si ma salbaticeste noapte cand ne iubim printre stele..
Din gradina casei mele privesc stelele...
Cu parul blond si ud...
Nu inteleg cum de ai avea inca curajul sa ma saruti...
Chiar daca buzele mele nu ti-au fost mereu atat de apropiate,
Sau chiar atat de fidele.
Esti zeul vietii mele, iar eu iti sant in unele momente soata.
Iar in altele, amanta.
Daca ti-as spune ca te iubesc, te-as minti...
Si daca nu ti-as spuneo, tot as minti...
Ma ajuti tu, te rog, sa gasesc numele acestui sentiment
Fara de nume...
luni, 2 aprilie 2012
timpuri vechi...

Vechi timpuri...prieteno...
...................................................................
...................................................................
...................................................................
...................................................................
...................................................................
...................................................................
...................................................................
dupa o lunga discutie, ma framanta un gand...am o intrebare:
- Esti fericita?!
- Par a nu fi?
- Nu... cred ca esti fericita... dar nu inteleg... de ce... De ce te fac eu fericita? Varsta ta si mintea ta ti-ar obtine totul intr-o clipa. Cum de eu care nu iti pot oferi totul, te fac fericita?
- Tocmai de asta. Nu imi poti oferi totul. Nu vrei totul de la mine. Pentru ca stii ca nu ti-l pot oferi. In schimb ma lasi sa invat sa iubesc egoist. Sa invat din ridurile tale.
- Adica sunt batran.
- Experimentat as zice, stiu bine ca nu esti batran.
- Nu vrei banii mei, nu vrei sa ma desparti de ea, nu vrei sa imi cresti copiii, nu vrei nimic...
- Cum nimic? Ai impresia ca voi plati eu nota la hotel?!
- Nu... asta e o nimica toata. Ai putea sa stai aici oricand.
- Da. Dar singura. Si ce farmec ar mai avea?!
- Spune-mi... esti fericita?
- Deocamdata, da.
- Cand n-o sa mai fii fericita ce o sa se intample?
- O sa te privesc in ochi, o sa iti sarut fruntea, o sa iti sarut buzele si o sa imi iau la revedere.
- Aham. Pleci fara sa te uiti in urma?
- Dupa atata timp petrecut impreuna, nu stii ca eu niciodata nu ma uit in urma? Daca m-as uita, as vedea lucruri pe care vreau sa cred ca le-am uitat. Iar atunci cand voi pleca de langa tine, te voi fi uitat demult.
- Aham. Auzi, dar nu crezi ca as putea sa te parasesc eu primul? Sa imi caut o pitipoanca de pe "Dorobanti", pentru care banii mei si numele sa fie suficiente?
- Nu. Nu ai putea. In primul rand, pentru ca s-au mutat pe "Decebal". Apoi, de fiecare data cand ai auzi-o cerand o noua pereche de pantofi sau o noua geanta, ti-ai aminti privirea mea cand te zaresc. Ai vedea ca ei nici pentru genti si pantofi scumpi primiti de Bogdaproste nu ii sclipesc ochii cum imi sclipesc mie cand te vad.
- Asa e. Adevarul este ca te iubesc doar pentru asta. Te luminezi la fata de parca esti un copil mic care a gasit darurile de Craciun.
- Halal comparatie. Stii doar ca nu suport Craciunul.
- Sau darurile.
- Sunt fericita. Hai pentru moment sa lasam lucrurile asa.
Ti-am sarutat fruntea si buzele si ti-am spus noapte buna. Puteam sa jur ca in ochii tai era teama ca te-as putea parasi. Adevarul este ca te-am mintit. Chiar cred ca in tine, ca in fiecare barbat, zace gena aia care te poate ajuta sa treci de la o femeie la alta fara remuscari, amintiri sau resentimente. Gena aia pe care mi-as fi dorit sa o fi ales de pe tava atunci cand am avut sansa. Nu te condamn. In locul tau sa fiu, treceam la urmatoarea demult.
Si totusi ai fost acolo... si totusi am fost fericita!
„Şi totuşi există iubire
Şi totuşi există blestem
Dau lumii, dau lumii de ştire
Iubesc, am curaj şi mă tem.”
un mesaj necitit...
Trandafiri roz...recunostinta, apreciere, gratie si delicatete...
Tii minte prima data?
Prima data... ti-am dat jos timiditatea, emotiile si iluziile.
A urmat naivitatea, pe care ti-am sfasiat-o cu dintii.
Orgoliul... ti l-am calcat in picioare, ma plictisea ingrozitor.
Cu o mana ti-am mangaiat pervers demnitatea, iar cu cealalta ti-am rupt naturaletea.
Nu-mi venea sa cread cat de gros puteai fi imbracata.
Ai inceput sa te agiti: ti-am aruncat pe jos zambetele, siguranta, caldura, inocenta si puterea.
M-am oprit. Te-am privit banuitor. Stiam ca ascunzi ceva.
In timp ce-ti dadeam jos haina personalitatii, am uitat sa-ti umblu in buzunare.
Intr-unul am gasit ironia, umorul, visele si amintirile, iar in celalalt... ti-am descoperit frica, frustrarile, nervii, lacrimile si ura.
Te-am lasat goala in mijlocul camerei si am vrut sa plec. M-ai prins de mana:
- Ai uitat ceva.
- Stiu. Nu-l vreau, n-am ce face cu el.
- Te rog...e prafuit, vechi, obosit si murdar, insa trebuie sa-l iei.
Ti-am impins mana la o parte, zambind ironic, iar tu m-ai plesnit cu sufletul peste fata.
- Daca tu nu-l vrei, atunci nu-l vreau nici eu.
Am cazut la picioarele tale, uitandu-ma mirat la bietul suflet ce se zvarcolea pe jos.
Te-ai asezat....erai fericita...
Tii minte prima data?
Prima data... ti-am dat jos timiditatea, emotiile si iluziile.
A urmat naivitatea, pe care ti-am sfasiat-o cu dintii.
Orgoliul... ti l-am calcat in picioare, ma plictisea ingrozitor.
Cu o mana ti-am mangaiat pervers demnitatea, iar cu cealalta ti-am rupt naturaletea.
Nu-mi venea sa cread cat de gros puteai fi imbracata.
Ai inceput sa te agiti: ti-am aruncat pe jos zambetele, siguranta, caldura, inocenta si puterea.
M-am oprit. Te-am privit banuitor. Stiam ca ascunzi ceva.
In timp ce-ti dadeam jos haina personalitatii, am uitat sa-ti umblu in buzunare.
Intr-unul am gasit ironia, umorul, visele si amintirile, iar in celalalt... ti-am descoperit frica, frustrarile, nervii, lacrimile si ura.
Te-am lasat goala in mijlocul camerei si am vrut sa plec. M-ai prins de mana:
- Ai uitat ceva.
- Stiu. Nu-l vreau, n-am ce face cu el.
- Te rog...e prafuit, vechi, obosit si murdar, insa trebuie sa-l iei.
Ti-am impins mana la o parte, zambind ironic, iar tu m-ai plesnit cu sufletul peste fata.
- Daca tu nu-l vrei, atunci nu-l vreau nici eu.
Am cazut la picioarele tale, uitandu-ma mirat la bietul suflet ce se zvarcolea pe jos.
Te-ai asezat....erai fericita...





