Revolutia

revolutia ta sentimentala de la 3300 de kilometrii departare:








Cum reusesti sa imi vorbesti mereu atat de gingas?
Intr-un mod atat de nou, atat de fin...
Incat fiecare roca pare o particula de nisip
Pe langa finetea privirii tale
Cum de mai ai puterea sa ma iubesti primavaratic?
Cand, vezi si tu, toamna s-a asternut de ani de zile..
Mereu am fost curioasa cum de vrei sa-mi vorbesti?
Cu aceeasi patima veche si necunoscuta.
Dupa tot ce-a fost...
Erotismul atingerii tale ma inhiba in asternutul zilei...
Si ma salbaticeste noapte cand ne iubim printre stele..
Din gradina casei mele privesc stelele...
Cu parul blond si ud...


Nu inteleg cum de ai avea inca curajul sa ma saruti...
Chiar daca buzele mele nu ti-au fost mereu atat de apropiate,
Sau chiar atat de fidele.
Esti zeul vietii mele, iar eu iti sant in unele momente soata.
Iar in altele, amanta.


Daca ti-as spune ca te iubesc, te-as minti...
Si daca nu ti-as spuneo, tot as minti...
Ma ajuti tu, te rog, sa gasesc numele acestui sentiment
Fara de nume...